Art. 3101

(1) O persoană impozabilă stabilită în România conformart. 266alin. (2) lit. a) poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii Europene a respectivei persoane impozabile nu depăşeşte 100.000 euro în anul în care solicită acordarea scutirii şi în anul calendaristic precedent;
b) valoarea livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate în statul membru în care persoana impozabilă intenţionează să aplice scutirea nu depăşeşte plafonul de scutire aplicabil persoanelor impozabile care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderi mici, stabilite în acel stat membru.
(2) Cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii Europene înseamnă valoarea totală anuală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, exclusiv TVA, efectuate de o persoană impozabilă pe teritoriul Uniunii Europene în decursul unui an calendaristic.
(3) Persoana impozabilă prevăzută la alin. (1) care intenţionează să aplice regimul special de scutire în unul sau mai multe state membre are obligaţia să depună la organele fiscale competente o notificare prealabilă, care include cel puţin următoarele informaţii:
a) codul de identificare fiscală, denumirea/numele, domeniul de activitate, forma juridică şi domiciliul fiscal ale persoanei impozabile;
b) statul membru sau statele membre în care intenţionează să beneficieze de scutire şi, după caz, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de acestea;
c) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în România şi în fiecare dintre celelalte state membre în cursul anului calendaristic precedent, respectiv în cursul celor doi ani calendaristici precedenţi în situaţia în care notificarea se referă la aplicarea regimului special de scutire într-un stat membru care aplică opţiunea prevăzută la art. 288a alin. (1) primul paragraf din Directiva 112;
d) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în România şi în fiecare dintre celelalte state membre în anul calendaristic în curs, înainte de notificare.
(4) Notificărilor prealabile prevăzute la alin. (3) li se aplică regimul juridic al declaraţiilor de înregistrare fiscală prevăzute la art. 86 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Operaţiunile a căror valoare face obiectul raportării conform alin. (3) lit. c) şi d) şi alin. (13) sunt cele prevăzute laart. 310alin. (2) în cazul celor realizate în România. În cazul celorlalte state membre se va declara valoarea următoarelor operaţiuni, exclusiv taxa:
a) valoarea livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, în măsura în care ar fi impozitate dacă ar fi livrate sau prestate de o persoană impozabilă nescutită;
b) valoarea operaţiunilor care sunt scutite, cu drept de deducere a TVA achitată în etapa anterioară, în temeiul art. 98 alin. (2) sau art. 105a din Directiva 112;
c) valoarea operaţiunilor care sunt scutite în temeiul art. 146-149 şi al art. 151, 152 şi 153 din Directiva 112;
d) valoarea operaţiunilor care sunt scutite în temeiul art. 138 din Directiva 112, în cazul în care se aplică scutirea prevăzută la articolul respectiv;
e) valoarea operaţiunilor imobiliare, a operaţiunilor financiare prevăzute laart. 135alin. (1) lit. b)-g) şi valoarea serviciilor de asigurare şi reasigurare, cu excepţia cazului în care aceste operaţiuni au caracterul de operaţiuni accesorii. Cesiunile de active fixe corporale sau necorporale ale unei persoane impozabile nu se iau în considerare.
(6) Organul fiscal competent atribuie persoanei prevăzute la alin. (3) un cod individual de identificare în acest scop, care poate fi codul de înregistrare în scopuri de TVA deja atribuit persoanei impozabile în România sau, după caz, codul de identificare fiscală, la care se adaugă sufixul «EX».
(7) În cazul în care statul membru în care persoana impozabilă intenţionează să beneficieze de scutire aplică plafoane diferite pentru sectoare economice diferite, informaţiile prevăzute la alin. (3) lit. c) şi d) trebuie raportate separat pentru fiecare plafon aplicabil.
(8) Persoana impozabilă stabilită în România informează organul fiscal competent printr-o actualizare a notificării prealabile cu privire la orice modificări ale informaţiilor furnizate anterior conform alin. (3), inclusiv cu privire la intenţia de a se prevala de scutire într-un alt stat membru sau în alte state membre decât cel indicat sau cele indicate în notificarea prealabilă, precum şi cu privire la decizia de a înceta aplicarea regimului de scutire în unul sau mai multe dintre statele membre în care persoana impozabilă respectivă nu este stabilită conform art. 266 alin. (2) lit. a). Încetarea devine efectivă începând cu prima zi a următorului trimestru calendaristic care urmează primirii informaţiilor de la persoana impozabilă sau, în cazul în care aceste informaţii sunt primite în ultima lună a unui trimestru calendaristic, începând cu prima zi a celei de a doua luni a trimestrului calendaristic următor. Actualizărilor notificării prealabile li se aplică regimul juridic al declaraţiilor de menţiuni prevăzute la art. 88 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) În cazul în care persoana impozabilă stabilită în România informează organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile alin. (8), că intenţionează să se prevaleze de scutire într-un alt stat membru decât cel indicat sau în alte state membre decât cele indicate în notificarea prealabilă, persoana respectivă nu este obligată să furnizeze informaţiile menţionate la alin. (3), în măsura în care informaţiile respective au fost deja incluse în rapoartele prezentate anterior conform alin. (13). Actualizarea notificării prealabile menţionate la alin. (3) include şi codul individual de identificare menţionat la alin. (6).
(10) Persoana impozabilă aplică scutirea în statul/statele membru/membre în care nu este stabilită prin sediul activităţii economice şi în care a notificat că intenţionează să aplice scutirea, după cum urmează:
a) de la data la care organul fiscal competent i-a comunicat codul individual de identificare menţionat la alin. (6), în cazul notificării prealabile;
b) de la data la care organul fiscal competent i-a confirmat persoanei impozabile că aceasta poate utiliza, ca urmare a actualizării notificării prealabile, codul individual de identificare deja atribuit potrivit alin. (6).
(11) Organul fiscal competent comunică persoanei impozabile codul individual de identificare menţionat la alin. (6), cel târziu în cea de-a 35-a zi lucrătoare de la primirea notificării prealabile sau a actualizării notificării prealabile.
(12) Termenul prevăzut la alin. (11) se prelungeşte în cazurile specifice în care, pentru a preveni frauda sau evaziunea fiscală, statul membru în care persoana impozabilă intenţionează să beneficieze de scutire solicită un termen suplimentar pentru a efectua verificările necesare.
(13) Persoana impozabilă stabilită în România care se prevalează de scutirea pentru mici întreprinderi într-un stat membru în care nu este stabilită conformart. 266alin. (2) lit. a) trebuie să întocmească şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare trimestru calendaristic, până în ultima zi calendaristică a lunii următoare trimestrului, chiar dacă aceasta este o zi nelucrătoare, un raport în care menţionează codul individual de identificare prevăzut la alin. (6), precum şi următoarele informaţii:
a) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în cu

rsul trimestrului calendaristic în România sau «0» în cazul în care nu s-au efectuat livrări de bunuri sau prestări de servicii;
b) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în cursul trimestrului calendaristic în fiecare dintre statele membre, altele decât România, sau «0» în cazul în care nu s-au efectuat livrări de bunuri sau prestări de servicii. În cazul în care unul sau mai multe dintre statele membre pentru care există obligaţia de raportare aplică plafoane diferite, potrivit art. 284 alin. (1) al doilea paragraf din Directiva 112, valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în cursul trimestrului calendaristic în acel stat membru se raportează separat pentru fiecare plafon.
(14) Rapoartelor prevăzute la alin. (13) li se aplică regimul juridic al declaraţiilor informative prevăzute la art. 1 pct. 19 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(15) Sumele prevăzute la alin. (3) şi (13) se declară în euro. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au fost efectuate în alte monede, persoana impozabilă utilizează pentru conversie cursul de schimb în vigoare în prima zi a anului calendaristic. Conversia se efectuează prin aplicarea cursului de schimb publicat de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau, în cazul în care acesta nu este publicat în acea zi, în următoarea zi de publicare.
(16) Persoana impozabilă are obligaţia de a informa organul fiscal competent cu privire la depăşirea plafonului cifrei de afaceri anuale la nivelul Uniunii Europene în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care plafonul a fost depăşit. În acelaşi timp persoana impozabilă are obligaţia de a raporta valoarea livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii menţionate la alin. (13) care au fost efectuate de la începutul trimestrului calendaristic curent până la data la care plafonul cifrei de afaceri anuale la nivel de Uniune a fost depăşit.
(17) Organul fiscal competent fie anulează de îndată codul individual de identificare menţionat la alin. (6), prin eliminarea sufixului «EX», în cazul în care persoana impozabilă nu mai aplică regimul special de scutire în niciunul dintre celelalte state membre, fie, în cazul în care persoana impozabilă continuă să aplice regimul de scutire în unul sau mai multe alte state membre, adaptează imediat informaţiile primite conform alin. (3) şi (8) cu privire la statele membre în cauză, în următoarele situaţii:
a) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii raportate de persoana impozabilă depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (1) lit. a);
b) statul membru care acordă scutirea a notificat că persoana impozabilă nu este eligibilă pentru scutire sau că scutirea a încetat să se mai aplice în statul membru respectiv;
c) persoana impozabilă a informat cu privire la decizia sa de a înceta aplicarea scutirii; sau
d) persoana impozabilă a informat că şi-a încetat activitatea sau, în cazul în care nu a informat, organul fiscal competent constată că aceasta şi-a încetat activitatea.
(18) Informaţiile prevăzute la alin. (3), (8), (13) şi (16) se transmit prin mijloace electronice potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(19) Competenţa de administrare a regimului special de scutire prevăzut de prezentul articol revine organului fiscal central stabilit prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.